Adaugă Răspuns 
 
Punctajul Subiectului:
  • 0 Voturi - 0 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
14/01/2015, 11:56 AM
Răspuns: #1
CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
• Niciodată să nu te bazezi pe medicamente sau alte soluţii exterioare pentru a rezolva problemele emoţionale pentru a scăpa de nefericire. Ele nu oferă decât cel mult o stare de bine temporară. Dar după un astfel de tratament starea va fi şi mai proastă decât inițial. Plus că…nu faci decât să adaugi încă o dependenţă la care nu vei putea renunţa nici măcar atunci când ştii că nu te mai ajută cu nimic.
• Trebuie să îţi studiezi gândurile să observi care sunt credinţele ce-ţi conduc viaţa şi te împiedică să fi fericit.
• Trebuie să fi foarte atent la ce anume îţi face rău în prezent, pentru că aşa vei găsi rezolvarea. În rana din prezent vei descoperi că se ascunde una mult mai adâncă din trecut care a rămas nevindecată. Şi numai rezolvând-o pe cea din trecut vei putea în sfârşit să trăieşti în prezent şi să rezolvi conflictele actuale.
• Dorinţele sunt uneori cauza suferinţei. Când vrei ca lucrurile să fie altfel decât sunt. Când te ataşezi de sentimentele bune şi vrei ca cele rele să nu existe. Când încerci să controlezi viaţa excluzând tot ce îţi displace, atunci suferinţa apare. Ataşamentul e calea cea mai sigură spre nefericire. Aşa că dacă vrei să fii fericit, renunţă la aşteptări, accepta uneori viaţa aşa cum e, nu încerca să schimbi totul şi pe toţi.
• Nu aştepta să fi mereu ajutat, să te împingă mereu cineva de la spate, să te facă alţii să ai mai multă încredere în tine sau să te motiveze. Bazându-te atât de mult pe alţii e ca şi cum tu creezi condiţiile favorabile pentru ca nefericirea să se instaleze.
• Aminteşte-ţi că tu ai creat această stare de nefericire constantă. Tu, prin credinţele greşite de care te agăţi, prin traumele vechi pe care nu le rezolvi, eşti cel care atrage lucruri care îţi fac rău, care întreţin această stare.
• Iar dacă descoperi că dependenţa ta îşi are în mare parte originea în copilărie, în educaţie, nu fă greşeala de a arunca toată vina asupra părinţilor. Nu uita că ei au făcut tot ce au putut pentru a te creşte şi ce au crezut ei că e bine. Nu au avut intenţia de a-ţi face vreun rău. Dar acum eşti tu un adult, e timpul să îţi iei viaţa în mâini, şi să fi tu singurul responsabil pentru fericirea ta. De acum încolo tu alegi dacă vrei să îţi fie bine sau te complaci în nefericirea confortabilă.
• Greșeala pe care o făceai e că echilibrul tău interior se baza pe factori externi ceea ce te făcea vulnerabil și instabil. Schimbă asta!
• Nu permite unui obstacol să devină o înfrângere!
• Pentru că în copilărie părinții erau prea ocupați și te-au învățată să te descurci singur, să fi independent, ai evitat mereu să ceri ajutor. Fă-o acum! Suntem oameni, de asta trăim într-o societate, e datoria noastră să ne ajutăm unul pe altul. Sunt multe cazuri în care chiar nu poți singur și nimeni nu te va condamna pentru că ai cerut ajutor.
• Fii atent la capcanele pe care ți le întinde dependența. Una dintre ele e că te face să crezi că odată ce ți-ai atins scopul nu trebuie să lupți pentru a păstra ceea ce ai obținut.
• Conștientizând că dependența este cea care te împiedică să acționezi așa cum ți-ai propus și că nu este vorba de incapacitatea ta, vei putea depăși mai ușor obstacolele.
• Speranța are un rol important în fericirea ta. Oamenii care nu-și pierd niciodată speranța sunt mult mai fericiți. Ei consideră că totul se întâmplă cu un motiv, că lucrurile vor evolua exact așa cum trebuie. Dacă tu crezi că lucrurile vor merge mai bine, se vor rezolva, ai mai puține motive să te îngrijorezi și nu va mai fi nevoie să te agăți de o viziune pesimistă ca mod de a te proteja. Trebuie să înveți să vezi însemnătatea aspectelor negative din viața ta. Să vezi beneficiile experiențelor negative.
• Dacă dorința de a controla e motivul central, atunci acceptarea absenței controlului e soluția
• Ai încredere că vei avea ceva de câștigat din experiențele negative, că nu sunt altceva decât lecții de viață, sau ceva care să te ajute să evoluezi, să te împingă pe drumul corect.
• Un rol esențial îl are felul în care interpretezi trăirile. De tine depinde dacă vezi doar jumătatea goală a paharului sau ești capabil să vezi și lucrurile bune pe care viața ți le oferă. Să nu crezi că a vedea jumătatea plină a paharului, a fi optimist, încrezător, e ceva cu care te naști. Dimpotrivă, e ceva ce oricine poate învăța.
• Altă greșeală frecventă care te ține blocat în această stare, dependența, este falsa credința că sentimentele , emoțiile, trăirile interioare sunt cauzate de evenimente exterioare
• Dar mai ales să nu crezi că dacă ești dependent ești un om slab, că nu ai destulă voință, sau mai grav, să te crezi incapabil de mai mult.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
15/01/2015, 08:54 AM
Răspuns: #2
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Multumesc pentru reminder, Nea Constantin!
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
22/01/2015, 11:34 PM
Răspuns: #3
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Asta e tare, nea Constantine. E subiect beton pentru mine si imi amintesc ca mai pe la inceputurile terapiei, de multe ori amanam sa spun Rugaciunea pentru seninatate sau sa fac vreun exercitiu din program care stiam ca are efect pozitiv asupra mea, doar ca sa mai simt un pic starea aceea mizerabila, pe care o pastram oarecum fiindca o cunosteam suficient de bine incat sa-mi defineasca notiunea de "sigur si previzibil", ca in sloganul acela de pe vremuri din armata, cel cu dormitorul neaerisit in vreme de iarna, pe motiv ca "pute, pute, da-i caldut" si e bun si-asa rau. Cam asa era si la mine, stagnarea sau recaderea la nefericire, un fel de mocirla, dar era mocirla mea si frica de schimbare ma paraliza in glod.
Hm, ce tema de doctorat ati scos la lumina nea Costica...ce nostalgii si cate dureri dizolvate si cate cicatrici albite de vindecare, dar si ce bucurie simt cand "simt ca nu mai simt", adica pot sa ma gandesc si sa scriu despre dependenta de nefericire fara sa mai am vreun ghimpe in inima.
Multumesc si sper sa continuam discutia pe aceasta tema, fiindca dependenta de nefericire e buturuga mica, dar capabila sa rastoarne buturuga mare a abstinentei construite pe nisipurile miscatoare ale jumatatilor de masura in materie de onestitate.
Cu drag,
Free.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11/02/2015, 06:48 PM (Ultima modificare: 11/02/2015 07:08 PM de SuperTramp.)
Răspuns: #4
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Servus toti,

azi am fost martora unui strigat de "fericire-nefericita" a unei persoane pe care nu o cunosc si totusi mi e atat de cunoscuta.
Am intrat intr un magazin unde vanzatoarea era prinsa intr o discutie principiala cu o amica (isi spuneau pe nume si pareau sa si cunoasca povestile reciproc). Eu eram tare preocupata de culorile din magazin si pipaiam texturile materialelor, mi am facut placere simturilor, in timp ce ma incerca un sentiment de ... "ceva pute in Danemarca". Usor, usor trairea a inceput ca capete vocea amicei care emite cu toata convingerea urmatoarea teorie "Draga, barbatul nu pleaca de unde ii e bine!" Auleo, imi zic eu in sinea mea! mno amu ii bai! Atentia mi o atrasese deja, doar ma semi-bucuram de art-deco-ul magazinului si a scopului intrarii mele acolo. Dupa care povestea a sunat absolut a "telecinamateca"+imbd la un loc. Sau felul trairii amicei a fost atat de veridic incat m a luat in poveste. "Draga, eu n am stat ca proasta, m am dus si o ora le-am batut in usa cu maini si picioare! Iti dai seama cum mi a batut inima si ce zvarcolire sufleteasca am trait! Usa a cedat! Puiu` a venit si mi a deschis, si ca sa vezi! m a apucat de piept si m a trantit de perete..." (deja imi imaginam o bataie sora cu moartea) "... si m-a acoperit cu trupul lui, si m a sarutat cu o pasiune pe care am uitat ca noi doi o putem avea! Mi a spus ca ma iubeste doar pe mine, ca femeia care tocmai trece prin spatele scenei de amor nu inseamna nimic pentru el, chiar daca eram in casa ei!"
Aaaaa... in urechile mele s a asternut liniste...A fost prima data cand i am cautat fatsa, ii radia de un soi de bucurie-zambet- victorie asupra amantei... Nu mai conta nimic, decat ca si a adus barbatul acasa si ca el "doar pe ea o iubeste". A fost urias contrastul intre mimica fetsei si disperarea din glas. Mi am amintit de principiul dupa care traiesc cel putin teoretic "trust the shoe`s tongue not the mouth`s tongue" (ai incredere in limba pantofului - miscare, actiune, nu in limba din gura)
Femeia si a luat ramas bun de la vanzatoare, a plecat din ce am inteles eu sa isi faca "cele 30 de min de plimbare care o linistesc si ii aduc pace" si jumate magazinul a vuit evident de drama ei dupa ce a iesit, caci nah...toti am fost martorii filmului victorios. Mai incolo pe drumul meu am mai intalnit o in plimbarea ei calma, fata ei era melancolica, mi a zambit caci ma reperase in magazin, probabil am facut vreo mutra sau ceva...
M am gandit la nevoia de nefericire, la cata vreme m am hranit eu din asemenea mici momente de "fericire nefericita", cat le am cautat si mai rau de atat, cat le am produs si regizat. Cat am exersat privirea aia umeda de Scarlett O Hara agatata de gatul lui Rhett, plina de speranta "arunca mi si mie un os cat de mic", in timp ce gura mea spunea "sunt femeie puternica"(in filmele americane la fazele astea se replica "you eat sh*t"). Intamplarea asta m a facut sa trec prin 4 anotimpuri de trairi si retrairi. Am avut nevoie de cateva ore sa diger si inca n am terminat. La felul in care nimic nu mi da dreptul de a ma simti superioara ei, in nefericirea sau fericirea ei, si ca asta trebuie ca e o lectie de smerenie pentru mine.
Ii multumesc lui Dumnezeu pentru lectia demnitatii pe care mi a trimis o azi. Nu am suportat niciodata ideea de a ma purta ca o sclifosita, si azi cred ca am inteles ca am facut o, mai ascuns, mai pe fata... dar am jucat o mica Scarlett, ca sa simt ceva, sa mi bata inima, sa traiesc "fluturii in stomac"...macar putin... O fi vreo nevoie codependent-iala pe care numai un dependent e capabil sa o furnizeze pentru codep lui? Si cand el/ea nu o mai face, suferim si mai acatari?! Al meu partener de viata stiu ca e foarte capabil sa mi ofere "si noroi si stele" si pana acum ceva vreme asta a fost frumosul din viata mea. E capabil si de echilibru si asta imi lipseste mult. Dar pana acum bataile inimii cautate in mod gresit au fost productie proprie. Atat de gresit!
"Nu iti place la celalalt ceea ce de fapt nu iti place la tine". No more Scarlett stuff for me!Smile It s gone with the wind! Si maine e o zi, e drept, dar AZI TRAIESC! Fain!

Andi - codep

PS. Mno daca tot am zis muzical, sa impartasesc o bucata faina: "http://www.youtube.com/watch?v=uwhDYhV1_yw" (cum se face hyperlink?Smile )
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11/02/2015, 08:10 PM
Răspuns: #5
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Deci cand te prinde nevasta cu amanta,ii tragi un sex nebun lipita de perete(ca-n Basic Instinct) si apoi toate-s bune.Multam de pont.Ahh..uitasem ca-s burlacSmile)Dar o fi o idee de viitorSmile))
Multam SuperTramp pentru scriere.Delicioasa pagina,te-am citit cu mare placere!
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
11/02/2015, 08:27 PM
Răspuns: #6
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
    Pai cam asa ceva!Smile

Alcoolul nu este raspunsul , el doar te face sa uiti intrebarea!
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
16/02/2015, 10:40 PM (Ultima modificare: 16/02/2015 10:41 PM de freedom.)
Răspuns: #7
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Mai era si varianta cu reactia femeilor cand sunt prinse de catre soti:
Americanca: “Johnny, relaxeaza-te, nu e ceea ce pare ! Uite o bere si telecomanda si aseaza-te la TV.”
Frantuzoaica: “Pierre, ce bine ca ai venit ! Deja ne plictisiseram doar in doi…”
Englezoaica: “John, te stiam un gentleman. Cum iti permiti sa vii acasa neanuntat?”
Nemtoaica: “Fritz, spuneai ca vii acasa la ora 19. Acum e abia 18.47.”
Unguroaica: “ No auzi aici la mine, Janos draga: tu crezi ce vezi, sau ce-ti spun io?”
Romanca: “Nu da Ioane, nu da in el ca-i politist si te-a mai si amenda.”

Se pare ca terapia prin ras e o tehnica buna de recuperare din dependenta de nefericire Wink
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
16/02/2015, 11:00 PM
Răspuns: #8
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Smile)))))) Freeeeee mi era dor de postarile tale!Smile Saru-mana!
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
21/03/2015, 11:21 AM
Răspuns: #9
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
(16/02/2015 11:00 PM)SuperTramp A scris:  Smile)))))) Freeeeee mi era dor de postarile tale!Smile Saru-mana!

No daca ti-o fo' dor, ia de-aci ! Wink

Foarte faina tema asta aleasa de nea Costica. Mereu ma duc cu gandul la mersul meu, cand vad pe forum titlul acestui topic. Eu una, am stiut ce dependente am, dar la asta de nefericire nu m-am gandit nici macar cand am mers la al-anon sa vad cum scap de cea de control. La un moment dat, intalnindu-ma cu formula "dependenta de nefericire", am realizat ca asta m-a bantuit foarte multi ani, deoarece eram incapabila sa primesc lumina in viata mea. De frica, evident. Si astfel preferam sa iau si sa ma hranesc cu ceea ce era cat de cat bun in raul in care imi duceam zilele. Iar cand intra cate o raza si in casuta mea, repede trageam jaluzeaua, fiindca ma paraliza teama de schimbare, cu nesiguranta si lipsa de incredere pe care le aducea. Acum cand ma gandesc in urma, mi-e drag si mila de mine cea care nu indrazneam sa visez la nimic, sa incep nimic, sa fac nimic si traiam intr-o nefericita inertie, din frica de schimbare. Acum ma prind sa mut un munte fara nicio problema, fiindca am doar doua variante: sau il mut si-s recunoscatoare pentru reusita, sau nu-l pot muta si-s recunoscatoare pentru lectie. Dar tot bucurie si voia Domnului e in ambele variante, asa ca n-am nicio grija asupra rezultatului.
La mine dependenta de nefericire, de "pute, pute, da-i caldut" a durat multi ani si a trecut fara sa-mi propun asta, ci ca un efect al programului de 12 pasi. Facand pasul 1, mi-am recunoscut neputinta in fata intregii vieti. Apoi, la pasul 2, mi-am dat seama ca-l confundam pe Dumnezeu cu tata si de-aia nu-l puteam iubi. La pasul 3 i-am pasat rucsacul si de atunci am scapat de frica si de griji (cu mici reveniri vampiristice, dar nu-i nici asta o tragedie, ci doar o reconfigurare a Caii). La pasul 4 am facut "Marea curatenie de primavara" a fiintei mele, in sensul ca am adunat tot molozul vietii mele, tot gunoiul si toate vechiturile. La pasul 5 au venit pompierii si au dat foc gramezii adunate in inventarul pasului 4. A fost o mare purificare pe care am facut-o in doua sedinte, una cu un consilier de la Sf Dimitrie si una cu un preot de la Sf Dimitrie. Apoi, pasii 6-11 m-au invatat sa accept, sa iubesc, sa fac curat mai des in inima mea si sa-i iubesc pe cei fata de care aveam resentimente, intelegand ceea ce proiectam asupra lor. Pasul 12, regalul tuturor pasilor cand sunt facuti onest si din inima iubitoare, il fac in doze mai mici decat as vrea, dar il fac ajutand pe alti dependenti si nu numai. Ei bine, dupa toata aceasta involuntara si invizibila transformare a mea, am inceput sa refuz vechile tipare cand ele isi mai scoteau coltii inertiei si incercau sa ma apuce din nou, si realizez ca le refuzam fiindca nu mai aveam nevoie de nefericire ca sa ma simt bine. Acum marea mea bucurie este ca nu am nevoie nici de fericire ca sa ma simt bine. Poate suna paradoxal si nefiresc, dar chiar nu am nevoie. Ma simt bine si atat. Practic, nu depind de ceva si nu trebuie sa fac ceva anume ca sa simt pace. Pur si simplu e in pieptul meu si de fiecare data cand apare o stare de agitatie la munca sau in trafic, imi indrept atentia spre zona inima-stomac si nu mai simt inima apasata si stomacul strans si simt cum Dumnezeu are grija ca orice s-ar intampla, sa fie in final spre binele meu, fie ca-l inteleg sau nu, dar nici nu mai am pretentia sa prind cu mintea mea de ciobanita ardeleanca deplinul sens al voii Lui.
No, cam asa-i la mine. Nu-s nici indoctrinata si nici spalata pe creier, ci doar despovarata si zurlie ca un prunc ce nu cunoaste grija zilei de maine.
Va imbratisez cu drag,
Free
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
23/03/2015, 11:17 PM
Răspuns: #10
RE: CUM SĂ SCAPI DE DEPENDENȚA DE NEFERICIRE
Harry Potter....Asta e gandul meu.Cei ce ati apucat sa cititi copiilor vostri cartile stiu personajele...Dementorii.Aceia m au marcat.Aratarile negre nefericite care se hraneau cu fericirea celorlalti si le storceau si ultima picatura de bucurie din corp lasand niste legume fade in in urma..
Pt mine nefericirea a fost si este in ca normalitate.Adapata cu alcol si pastile ma tine suspendat intro lume paralela si intima.Ireala dar a mea.
Problema vine in momentul interactiunii cu ceilalti.M ai ales daca e ceva bun,benefic,dorit...E un fel de nebunie exploziva de stari,trairi,sentimente...nu totdeauna pe plus...Si ranesti..Si esti ranit dar...Nefericirea e normalitate...Ca saracia,boala,nimicnicia....Traiesti cu ea.Nu e mortala ...Eu unu m am obisnuit...Dar da...e egoista,te tine strans in brate si e o lupta sa o invingi..Da daca te ai obisnuit...De ce nu?
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
Adaugă Răspuns 


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)