Adaugă Răspuns 
 
Punctajul Subiectului:
  • 0 Voturi - 0 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
04/12/2014, 10:20 PM
Răspuns: #11
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Bine ai venit pe la noi, Ovidiule!
Ma bucur ca ai decis sa impartasesti si cu noi gandurile si experienta ta! O data cu pasul asta 1 am inteles ca trebuie sa va multumesc ca nu m ati scos in suturi de aci, ca am venit cu mocirla mea de acasa si am inceput sa strop(s)esc lovind noroiul imprejur, probabil stropindu-va si pe voi care m ati primit in mijlocul vostru. Nu garantez ca nu voi mai avea din alea iesiriSmile in fond nu m am vindecat, dar am inteles care i faza cu orgoliul fie el al codepdententului, al dependentului de orice, al "specialistului". In genunchi nu sunt nici o specialista. In nimic. In genunchi nu sunt nici nevasta de alcoolic, nici copil adult de parinti alcoolici, nici mancacios compulsiv. Sunt doar eu in fata mea si a lui DD. Si cred ca va urma un pic de julit de coate si genunchi, taras-grapis da nu i bai ca dansa armata m a invatat sa rezist iar de la voi invat smerenia asa ca.... Cred ca drumul asta va fi fara cineva care sa ma mangaie pe crestet cand am facut vreun progres sau sa mi usureze vreun pas din cele ce le am de facut. Poate doar daca ridic uneori ochii sa va vad la margine ca faceti un pic de cheer-leadingSmile Da da, de ala cu pompoaneSmile))
Va tsuc!

Andi-codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 10:27 PM (Ultima modificare: 08/08/2015 11:31 AM de alex190.)
Răspuns: #12
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
(04/12/2014 12:38 PM)catatl A scris:  Nu pot sa spun ce simte un orfan si cum reactioneaza pentru a umple acel gol...Pot spune ca este cumplit atunci cand ai parte de toata dragostea si atentia copil fiind si la un punct,copil fiind,o pierzi.Durerea este devastatoare.Toata lumea ta se prabuseste si rezultatul este previzibil.Adictii,suicid,izolare...

Intuiesc ca a fost oribil.Tocmai de aceea e vital sa ii ierti , dar sa ii ierti intr-adevar, pe cei care ti-au facut rau.Sa te poti detasa de trecut.(Sa ierti , dar sa nu uiti, sa inveti din toate experientele).

(04/12/2014 12:38 PM)catatl A scris:  La maturitate daca incerci sa umplii golul din tine solutiile nu sunt intotdeauna bine alese tocmai din necunoastere sau pentru ca nevoia compulsiva de iubire tinde sa devina o lupta agresiva pentru a beneficia de afectiune.Cu orice pret,prin orice mijloace.De fapt esti multumit cu orice surogat de afectiune pe care il ''umfli''in mintea ta pt al aduce la un nivel acceptabil si necesar trairilor tale interioare.
Asta duce si la faptul ca aungi sa dai tot din tine,sa faci lucruri care nu ti fac binetocmai pt a nu pierde acel dram de iubire.

La maturitate e normal sa fie asa.Ne invartim intr-un cerc vicios.Repetam si continuam ce am invatat de la cei din jurul nostru in copilarie.Tocmai de aceea e esential sa inlocuim comportamentele negative deprinde din familia de provenienta, cu altele care sa ne elibereze macar de o parte a suferintei.


(04/12/2014 12:38 PM)catatl A scris:  Solutia spirituala este buna.Dar are nevoie de acceptarea ideiii de divinitata,de puterea de a iubi pe cineva de la care nu primesti imediat raspuns.
Chestia asta cu raspunsul imediat: in viata nu primim nimic imediat, gratis.Trebuie sa muncim.De ce ar fi aici altfel? Rolleyes Si daca stam sa ne gandim un pic, poate primim chiar repede ceva.De ex, postul.Te ajuta mult nu numai pe plan spiritual, ci si fizic iti intareste vointa, iti aduce in viata o anumita ciclitate pozitiva(care inlocuieste pe cele negativeIdea), o rutina linistitoare...Rugaciunea: aduce liniste, pace, resemnare atunci cand o spunem.

(04/12/2014 12:38 PM)catatl A scris:  Ai nevoie de timp sa intelegi registrul iubirii divine si atunci cand nu vei astepta raspuns,cand vei ajunge sa inveti sa te iubesti intai pe tine suficient de mult incat sa ti accepti imitele,va veni si intarirea de sus.Si cu asta si schimbarea.Si puterea de a iubi frumos sa spunem.Pe Dumnezeu si pe oamenii din jur...
Noi, oamenii, suntem limitati.Daca suntem lasati de capul nostru, in lumea asta, e jale.Avem nevoie sa ne raportam la ceva superior noua, fara de care nu vom ajunge niciodata sa ne depasim conditia de muritori.Nu cred ca un om se poate iubi intr-adevar pe sine(si pe cei din jur nici atata) fara prezenta credintei in viata lui.

E cum zicea Dani in partea cealalta: fara smerenie, acceptarea neputintei, acceptarea unei puteri superioare noua etc, orice incercam esueaza.Poate avea succes de moment, dar caderea de dupa va fi mai mare si mai dureroasa.

E parerea mea personala, bazata pe experienta mea de viata, atat!

Doamne ajuta, Cata!Rolleyes

(04/12/2014 01:55 PM)freedom A scris:  Bine ai venit printre noi Alex cu numarul 190, cum frumos a spus Marius…de parca am mai avea 189 de Alex inscrise inaintea ta…
Smile

(04/12/2014 01:55 PM)freedom A scris:  Programul de 12 pasi a fost colacul de salvare pentru mine, iar pasii 2 si 3 au fost si raman foarte aproape de sufletul meu. Pasul 2 al acceptarii Puterii Superioare il credeam simplu, fiindca eu sunt ortodoxa si cred intr-un Dumnezeu foarte bine definit, desi nu sunt fanatica si inteleg ca toate religiile spun acelasi lucru. Asa ca in ziua in care trebuia sa prezint public exercitiile pasului 2 in grupul de terapie de la Programul Sf Dimitrie Basarabov, m-am dus cu sufletul usor si fara nicio grija. Intrebarile grupului m-au bagat insa in groapa neagra a codependentei mele, fiindca raspunzandu-le mi-am dat seama ca in spatele lui Dumnezeu statea insusi tatal meu, iar in sufletul meu era o adevarata varza de iubire amestecata cu cele mai grele resentimente. Tot cu ajutorul grupului am facut separare intre cele doua imagini care se suprapuneau si de atunci Dumnezeu nu mai are umbra pentru mine, ci e doar lumina si dragoste ocrotitoare. Cat despre pasul 3, al predarii vietii in mainile lui Dumnezeu, acesta pentru mine e un pas permanent. L-am studiat, l-am parcurs, l-am sustinut, dar de facut am nevoie sa-l fac constient zi de zi si mai ales sa mi-l amintesc cand piticul controlului incearca sa ma faca sa ma simt sefa peste cate cineva sau ceva. Uneori imi amintesc si e bine, dar alteori e vai de capul meu cand mi se intalneste fruntea cu pragul de sus…

Asa ca da, draga Alex190, si eu cred ca si tine ca Dumnezeu e cel mai bun terapeut in adictii, iar daca gasim si un asistent bun caruia sa ne confesam si care sa-l lase pe Dumnezeu prin el si nu pe sine insusi sa ne vorbeasca si sa ne indrume, atunci chiar avem sanse sa ne gasim pacea si s-o si mentinem. In programul de 12 pasi ai AA, ne raportam la o Putere Superioara, fiindca programul acesta minunat se doreste a fi universal, egal si accesibil oricarei persoane care-si doreste abstinenta. Astfel, pentru unii Puterea Superioara este Dumnezeul ortodox, pentru altii e cel musulman, iar pentru altii e insusi grupul AA unde isi incarca bateriile. Deci, o putere mai mare decat a mea si care ma poate ajuta sa cresc spiritual, cam asa inteleg eu.

Cu prietenie,
Free.

(04/12/2014 02:55 PM)SuperTramp A scris:  De cateva zile ma vad cat de bolnava sunt. De dependenta, de codependenta, cine o mai sti? Azi e prima data de cand am inceput programul cand ma simt in genunchi. O fi aia cu "am admis ca sunt neputiincios..." Ma simt de la neputiincioasa la incapabila sa ma misc toata plaja e trairi: agonie, extaz.. avem di tati.... Fara nici un accent dramatic. Ma aflu intr un loc. E doar un loc din care sa cresc. Cred ca ma pot ridica la un moment dat de aici si merge mai departe. Doar ca acum am capatat raspuns la "ce inseamna neputiinta asta pe care trebuie sa o admit cand eu m am construit ca om puternic?". Ai avut dreptate, Ovidiu, nici o scoala nu invata neputiinta mai bine ca scoala vietii. Deocamdata timpul pare sa se fi oprit in loc in jurul meu. Stiu ca va reporni pentru ca viata vuieste in jurul meu, ii aud si ii vad miscarea ca prin ceatsa. Si imi da speranta. Cred ca trebuie sa stau in locul asta in genunchi pana simt ca genunchii ma ridica singuri, pana inteleg complet cat de mandra am fost de nimicuri ale mele. O fi lectia "smereniei"? Credeam ca e altfel, mai rau, mai urat. M am temut de lectia asta.

Azi sunt cea mai constienta ca ma simt ca drogatul fara drog. Il caut aproape frenetic in toate ungherele in care m am bagat dupa nitica iubire pana acum: frigider, second-hand-uri, net... Stiu ca as mai putea intinde limita. Imi bate inima tare, ma mai linistesc, iar o ia razna, iar ganduri, iar liniste... Dar parca azi, a sta in genunchi, e un moment bun sa mi iau agenda cu ce am de rezolvat si sa vad ce pot face: ordine printre lucruri, aerisire in ganduri, plati facturi, rate... Parca locul asta ... in genunchi ... e mai ferit e tentatii si mi distrage nimic atentia. Nu se inghesuie prea multi aici si cei pe care ii vad in genunchi isi spun rugacinea lor in liniste. E ca si cum ne respectam lectia unii altora. De aici de jos (si cred ca nu sunt cel mai jos...), va salut, pe cei care sunteti la un pas de mine tot in genunchi si multumesc ca nu sunt singura. Cred ca e una cand esti pus cu botul pe labe prosteste si alta cand Doamne Doamne gaseste un mod de a te pune la locul tau pt acel moment, cu folos.
Parca nu ma mai pot droga la fel. Parca nu mai vreau drogul lui. Era sa zic ca vreau alt drog... Asta mi a fost in cap, la modul cel mai sincer. Dar atunci n am facut decat sa schimb furnizorul. Azi vreau sa vad cum e cu iubirea ceruta pe verticala. Aia despre care vorbeai, Free.

Va tsuc de aici!

Andi - codependenta

Buna, draga Andi!Esti tare simpatica prin spontaneitatea cu care scrii.Rolleyes Stii ce cred ca ne-ar ajuta pe noi, codependentii?Sa nu ne mai autocriticam atata si sa ne gandim, macar printre picaturi, si la noi...Ai incercat putin sport, pentru a-ti consuma nelinistea, care de fapt ne caracterizeaza pe toti?

Alex-codependentaRolleyes

Buna, Ovidiu!

(04/12/2014 07:21 PM)Ovidiu73 A scris:  Buna seara dragilor,
Cum imi propusesem sa scriu cateva randuri si la celelalte sectiuni ( altele decat aia principala cu bauciosii), voi incepe aici.
Ca vad ca, e mai animata starea.
Or fi presimtind co-dependentii ca li se pregateste ceva, si au intrat in cantonament.Wink
Hahaha!Ce tare!Smile

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
05/12/2014, 08:06 AM
Răspuns: #13
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Neatza dragilor,

Revin cu o erata. Aia e...Ca doar mi-am propus sa citesc ce scriu, inainte de a posta.Smile

So, la pct 6,in afara de faptul ca am papat o litera la "contra-spionaj" ( cred ca ma gandeam cum lasam 1-2 sticle sa le gaseasca sotia, ca sa le "salvez" pe celelalte 5-6 Smile ) am scris aiurea.

Am vrut sa zic : Co-dependenta e o lupta de tip gherila.Ea e mai perfida, mai in ascuns, mai "fara substanta" ( nu are bautura pe care o are alcoolicul).
Alcoolismul, fara indoiala perfid si el, este totusi mai pe fata : "asa si, beau pe banii tai??", in prima etapa ne ascundem, salvam aparentele.
In etapele urmatoare ma doare la basca daca ma vad vecinii ca vin beat, daca sotia nu mai poate, daca...etc

Pe scurt: Co-dependenta e mai perfida decat alcoolismul. Fiindca e mai departe de moarte.
Alcoolismul e mai aproape de moarte si prin urmare, e mai direct, mai brutal.

In rest ramane cum am zis.Wink

Am participat la zeci de intalniri cu co-dependentii, de tip Al-anon sau grupuri mixte ( deschise), inclusiv grupuri terapeutice, nu doar de suport.
Mi-au placut mult. Eram de acolo, vorbeam aceiasi limba.

Sa aveti o zi frumoasa dragilor!

Orice om poate iesi din orice dependenta.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
05/12/2014, 09:01 AM (Ultima modificare: 05/12/2014 09:13 AM de alex190.)
Răspuns: #14
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Codependenta e o faza incipienta a alcoolismului si a altor dependente, din punctul asta de vedere poate e mai departe de moarte.Totusi, cred ca este tot o forma de sinucidere mascata,la fel ca si alte adictii.Si de multe ori codependentul e mai expus riscului de moarte decat alcoolicul, pentru ca se sacrifica pana la epuizare, bolnav fiind se neglijeaza etc.E intr-adevar o chestie foarte perfida, care poate fi usot manipulata, mai aled ca e o linie foarte fina intre codependenta si unele idealuri existentiale din lumea in care traim.Codependenta e o chestie urata, imbracata in poleiala aurie.

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
05/12/2014, 09:55 AM
Răspuns: #15
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Buna de dimineata!

ah cat imi place ca s a animat felia asta de forum. Trebuie sa ti multumesc tie, Alex, se pare ca postarea ta a miscat tastele Smile
Cu aceasta ocazie, bine ai venit pe aaforum!
Imi propun sa invat din ceea ce impartasesti cu noi si multumesc pt asta dinainte.
Ca sa iti raspund la intrebare: de vo 8 ani am fost acolo la deschiderea unei sali de fitness in orasul nostru si nu doar prin sportul taierea pangliciiSmile si de atunci in continuare cativa ani am gasit acolo sursa de energie. Am inceput sa taraganez in momentul in care focusul vietii mele a devenit alcoolul. Desi mi s a tot spus: nu fi badye copchil prost, cumva ca un copil care recepteaza foarte bine dar interpreteaza foarte prost, mi se parea ca mersul meu la aerobic nu rezolva bautul sotului meu, nici nu ma mai apropie de el, nici pe el de mine pana intr-un final ce ne am pierdut de tot. Si atunci daca el a reinceput sa aleaga alcoolul respectiv alte alea, eu n am mai existat nici in viata mea. N a prea fost important sa merg la aerobic, era mai important sa fiu cat mai mult pe acasa ca sa observ, sau sa astept, ca poate se petrece vo minune. Ba chiar ma temeam sa nu fiu acasa cand e si el, ca nu stiu ce ratez... Cam cum ziceai Ovidiu, contra-spionaj. Fix!
Ceea ce e zis si facut e de regula doar zis asa ca aseara am fost iar la ziua portilor deschise Fit. Fara sa anunt pe nimeni, pur si simplu m am dus. Si tare bine mi au picat 2 ceasuri de zbantuiala. Bineinteles ca nasha mea s a razbunat cumplit pe absenta si lenea mea, ea fiind unul din treinari (Imi dau seama ca tocmai mi am sters orice posibilitate de scuza de la a nu face aerobic, daca mai exista aceasta sansaSmile))) ) a bagat la exercitii pentru abdomen incat acu o blagoslovesc cu drag de cand m am ridicat din pat...
Am fost teapana, la modul cel mai nealcoolic posibilSmile M am miscat ca intr o cutie. Am gasit un antrenament mai pe miscarea mea: fitcore, pe muzica de a meaSmile asa ca... probabil ca in cateva saptamani ma voi misca mai binisor. Cum e si programul asta..AL-Anon..fitcoreSmile intai mai greut... mai cu sudoare (nu sudori!Smile) ) mai cu julit genunchi si coate, febra musculara si pe muzica buna...dar las ca-karate-kid ma fac!Smile))
Tot programul asta pe care il fac in Al Anon, si in OA nu este despre scaderea mea in greutate. Daca asta se va petrece foarte bine. Insa este despre a nu mai trebui sa iau punga de medicamente. Despre a ma regasi pe mine si a fi in stare sa iau decizii sanatoase pentru viata mea. Despre a mi repune viata pe roate si pe un drum bun mie.
In acest moment zic ca incep sa simt o oarescare detasare... si pentru ca eu sunt de a lui tataie Irving si stiu doar agonie ori extaz, ma intreb inca daca pot iubire cu detasare, daca mai simt iubire, sau iubirea e un pol detasarea altul? E inca ceva ce atunci cand va veni randul...banuiesc ca voi exersa intr un fel sau altul. Deocamdata...exersez detasare...si abdomene fitcore!Smile

Va chiar tsuc fitcore de dimineata buna!

Andi-codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
19/12/2014, 12:14 AM
Răspuns: #16
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Servus toti!

n as fi crezut ca lucrul pe pasi este atat de laborios... desi fac terapie de o gramada de ani cu clientii mei, cred ca acum ii inteleg cu adevarat de ce si cand le e greu sa faca "temele" pentru acasa. Atunci cand te asezi in fata lucrului cu tine cu toata fiinta. Cu tot gandul, cu toata carnea de pe tine.
M am bucurat prea devreme dupa primul pas... am uitat ce inseamna sa fii pus in genunchi... si cred ca m am increzut... si iar am fost pusa in genunchi. Acum cred ca nu pot face pasii astia decat asa. Cand ma ridic sunt distrasa de diverse... ma incred, nu mai fac cu smerenie nimic. Uit cate chestii faine am in viata mea si am uitat de ele prin diverse unghere si vreau mai mult, altceva... Asta nu ma ajuta in pasi. Ai avut dreptate si acum am si inteles, Free, ca pasii astia se fac ca pelerin nu ca Jet Lee. Culmea, e mai usor asa, si mai "firesc" curg lucrurile decat ca atunci cand te bati si te zbati ca sa lupti cu ceva ce e al tau. Al tau ala fiind si o adictie, o boala. Chiar si adictia de adictia partenerului tau. Meu. Imi apar saracia si nevoile si neamulSmile)
Ce am invatat azi: sa nu mi uit smerenia. Daca ma incred nu mai inaintez. Am trait recaderea in asa zisa "ridicare din genunchi" si nu m a ajutat. M am deconcentrat, am uitat ce am de facut pentru ca un pic mi a mers bine...
Back to the basis!

Aveti grija de voi!

Andi-codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
19/12/2014, 09:24 AM (Ultima modificare: 19/12/2014 09:27 AM de alex190.)
Răspuns: #17
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Cred ca ai atins un punct nevralgic al dependentei/codependentei, pentru ca la originile lor, printre altele, se afla si lipsa smereniei.Amandoi isi proiecteaza o imagine de sine deformata(dependentul-de mic zeu, omnipotent; codependentul-de martir, a toate stiutor), fiind tarati de la o extrema la alta.Asa ca e o tema foarte buna de meditatie si de discutie!Deci: ce e smerenia si de unde o invatam, cand traim intr-o lume in care sunt promovate nonvalorile, pe toate planurile?De la cine?

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
19/12/2014, 08:44 PM
Răspuns: #18
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Multumesc Alex pentru feed-back.
Cu siguranta am ajuns la acel punct unde am obosit sa mai lupt si mi e cumva "mai bine" daca ma uit in sus spre divin/Dumnezeu/putere superioara... Azi, pentru prima data, in fata unei perspective nedorite de mine singurul lucru la care m am putut gandi a fost Let go and let God! si m am simtit oleaca usurata. A venit natural, m a surprins cat de usor m am gandit la Dumnezeu. Pentru prima data in acest fel.
Va trebui sa repar raul respectiv, insa nadajduiesc sa ma ajute Dumnezeu in vreun fel in care stie el. E usurator sa simt ca nu sunt singura. Mi-a lipsit perspectiva din genunchi. Perspectiva "cu nasul mai la nivelul uman, sau chiar ma jos".
Azi am reusit sa mi fac sarcinile pe care mi le am propus. Ma bucur pentru asta. Maine mai e o zi. Mi am propus alte sarcini dupa serviciu. Vreau sa ma bucur de Craciun cum se cuvine. Si imi doresc ca cei dragi sa se bucure si ei cu mine. Si voua va doresc acelasi lucru (dar pentru asta mai pe larg saptamana viitoare!Smile )
Marius...esti tare absent... sper ca esti bine!

Andi-codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
29/12/2014, 01:26 PM
Răspuns: #19
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Servus dragii mei,

Imi aseaza CinevaSmile meditatiile zilnice pe care le primesc in asa fel incat ma surprinde de fiecare data cat de perfect se pliaza fie pe gandurile mele din acea zi, fie pe o intrebare ramasa fara raspuns, fie mai grosier putin - pe etapa in care ma aflu in lucrul cu mine. Azi ma invata ca ideea de trecut si viitor nu sunt cele mai utile ganduri la care sa acced. Ci AZI. Cum pot face azi lucrurile ca sa fie frumos, bine, sanatos sau cum vreau eu sa traiesc. Daca indraznesc un bilant al acestui an, l-as vedea uratel. Poate ca nu la fel urat ca cel dinainte sau cel dinaintea celui trecut cam 4 -5 ani inapoi. Poate ca e mai urat ca cel ce vine. Cu atat mai mult cu cat am inceput sa mi fac curat in viata.
Si vor urma schimbari. Care ma sperie. Pana acum cat le am proferat in piata publica nu mi dadeau decat un momentan sentiment de putere nasoala. Acum, le stiu doar eu, le-am comunicat calm sotului meu, si am o liniste ciudata fata de ele. Ca si cum vad ca e lumina dincolo de bariera aia dar mi e teama sa o trec. Si am sa o trec. Ma uit la sotul meu ca la un copil frumos cand doarme. Ma cuprinde o frica "strasnica" (vorba puiutului colegei mele, cel cu Harbau-nam). Ma sperie schimbarea. Pentru ca acum stiu ca am sa o fac.
Si speranta mea ca el ma va urma este tot mai mica. Asta ma sperie si mai tare. E ca o flacara de lumanara vazuta de departe care mai palpaie nitel. Nu mai am putere si nici vrere cred sa o tot mentin eu vie. Oare o trebui sa o las sa se stinga? Daca o las eu, o reaprinde cineva? Oare va vrea sa ma urmeze? Nu mi plac surprizele. Mi as dori ca DD sa mi trimita un semn ca trezirea mea spirituala va aduce dupa sine si trezirea lui spirituala. Ca avem sansa de a ne reconstrui sanatosi.
Am facut atatea greseli anul asta. Dumnezeule! Mi am dat seama ca enorm de mult din ceea ce faceam crezand ca e bine, au fost rau facute. Ca si cam 3 sferturi din ce am bifat in caracteristicile codependentului luate ca mari virtuti. ZERO.
Azi daca zero inseamna sa o iau de la zero, e ok. Alta data zero ar fi insemnat ca eu sunt zero. Azi sunt 1. UnaSmile Si daca vreau sa se schimbe ceva in smiorcaiala catre prieteni "nu asta e viata cum mi-am dorit-o" atunci n am decat sa chiar schimb. Mi-a ramas in cap smiorcaiala asta a mea din ultimele zile. Ca si cum doar el e responsabil de viata mea actuala. Nu e. Sunt singura responsabila sa mi o fac fericita.
AZI, DE LA ZERO SI SMERENIE. Doamne ajuta! si....tsucu-va!

Andi - codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
29/12/2014, 09:55 PM (Ultima modificare: 29/12/2014 09:56 PM de alex190.)
Răspuns: #20
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Buna, Andi!Nu iti dau sfaturi, mi-am propus sa nu o mai fac.Sper sa ma tina!Rolleyes Iti impartasesc doar din experienta mea: orice schimbare vrem, daca fortam lucrurile, rezultatul nu e bun.Si despre smerenie mi-ar placea sa vorbim mai mult.Dar revin la anul, sper sa am mai mult timp liber.Smile

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
Adaugă Răspuns 


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)