Adaugă Răspuns 
 
Punctajul Subiectului:
  • 0 Voturi - 0 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
02/09/2014, 10:33 AM
Răspuns: #1
Exclamation Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Ce este codependenta?
Codependenţa apare în viaţa persoanelor care au trăit într-o familie “cu probleme”, în general, una în care cel puţin un părinte era alcoolic, drogat sau manifesta o altă formă de dependenţă. Din cauză că sunt persoane care au încercat în mod constant să îi “vindece” pe dependentii din familie, să nu vorbească despre ceea ce li se întâmplă în casă şi să fie pe placul celuilalt pentru a nu-i denclaşa o nouă criză de consum, persoanele crescute astfel ajung să devină foarte nesigure pe ele, de o generozitate exagerata şi foarte dependente de părerea şi afecţiunea celorlalţi.
Iata câteva caracteristici ale codependenţilor:
Comportament de negare
- Îmi dau seama cu greu ce simt
- Am tendinţa să minimanilez, să încerc să schimb sau să neg ceea ce simt cu adevărat
- Mă consider o persoană foarte generoasă si complet dedicată binelui celorlalţi
Încredere în sine redusă
- Mi-e greu să iau decizii
-Tot ceea ce gândesc, spun sau fac nu este suficient de bun
-Mi-e jenă atunci când sunt lăudat, primesc cadouri sau recunoaştere
-Nu le cer celorlalţi să aibă grijă de nevoile şi dorinţele mele
-Pun mai mult preţ pe aprobarea celorlalţi a gândirii, sentimentelor şi comportamentului meu decât pe propria mea aprobare
-Nu mă consider o persoană valoroasă sau demnă de iubit
Comportamente de conformitate:
-Îmi compromit integritatea şi propriile valori pentru a evita respingerea sau furia celorlalţi
-Sunt foarte receptiv la ceea ce simt ceilalţi şi le preiau stările
-Sunt extrem de loial şi rămân prea mult timp în situaţii care îmi fac rău
-Pun preţ pe părerile şi sentimentele celorlalţi mai mult decât pe ale mele; când propriile opinii şi sentimente sunt diferite, mi-e frică să le exprim
-Las la o parte hobby-urile mele şi celelalte interese pentru a face ceea ce doresc ceilalţi
-Accept sex atunci când de fapt vreau dragoste
Comportamente de control:
-Cred că majoritatea oamenilor nu sunt în stare să aibă grijă de ei înşişi
-Încerc să îi conving pe ceilalţi despre cum “ar trebui” să gândească sau cum ar trebui să se simtă “cu adevărat”
- Mă deranjează atunci când ceilalţi nu mă lasă să îi ajut
-Ofer gratis sfaturi şi îndrumări celorlalţi, chiar şi când nu am fost întrebat
-Îi copleşesc pe cei la care ţin cu daruri şi tot felul de favoruri
- Folosesc sexul ca pe o modalitate de a obţine acceptarea şi aprobarea
-Trebuie să simt că cealaltă persoană are nevoie de mine

Asteptam marturii si deschidem discutiile pe codependenta, iar daca se va dori, pe viitor putem lucra aici cei 12 pasi ai Al-anon.
Cu drag,
Free.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
23/09/2014, 07:19 PM
Răspuns: #2
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Servus toti!

Aici mi-e cel mai greu sa scriu... Cum la grupul de codep mi-a fost cel mai greu sa stau. M-am pregatit psihic, am vorbit la telefon, mi-am imaginat feluri in care se poate desfasura. Am sfarsit prin a boci da capo-al fine. Am recunoscut cate o particica din povestea tuturor de fata in povestea mea. Surpriza mea a fost ca la final, spre deosebire de alte sesiuni de dezvoltare personala m-am simtit eliberata. Crucea mea nu e cea mai grea si nici nu sunt singura care duce o cruce... Surpriza! unii mi-au dat o mana de ajutor, un pahar de apa si o strangere de mana semn ca e ok ce simt: furie, dezandejde, frica, euforie, etc. Ca au simtit si ei. Si ca uneori mai simt si cu toate astea nu e capat de lume. Nu pot sa imi dau seama daca cei pe care i-am cunoscut la grup sunt toti pe aici, dar va multumesc enorm pentru ora aceea in care ati sprijinit mersul meu mai departe. Va voi mai revedea de cate ori pot face asta.
Am luat cu mine in concediu cartea AA - inca tot pentru a intelege de ce bea al meu in felul in care eu mananc. Am inceput sa o citesc. A picat orice alt plan de carti de concediu. Si acum am si mai multe intrebari. Dar acum mai am si altceva: am o directie, un sens si niste oameni in jurul meu. Si pentru ceva motiv mi s a dat drumul la a ma dezvolta egoist aici: habar n-am daca o fac bine sau nu, egoista cred ca sunt mereu, chiar si cand vreau sa nu mai bea al meu asa cum o face... ca nu era in planul meu de viata:eu, meu, al meu, vreau, am dreptul...hmm...cum oi fi invatat eu proasta gestiune de ego in miscarea asta in halul asta???

M-au pus pe ganduri cateva din caracteristicile alea pe care ni le-ai scris aici, Free, dincolo de socul initial pe care l-am avut acu o luna cand le-am citit prima data si m-am scuturat ca nu e nici o virtute nobila in nici un alt sens in care am inteles eu sa mi dezvolt valori "altruiste". Permite mi sa dezvolt pe textul tau aici.


"Iata câteva caracteristici ale codependenţilor:
Comportament de negare
- Îmi dau seama cu greu ce simt IMI DAU SEAMA ACUM CA ASA E!
- Am tendinţa să minimanilez, să încerc să schimb sau să neg ceea ce simt cu adevărat DA, EU POT SA SCHIMB DUPA CE CELALALT E VINDECAT...
- Mă consider o persoană foarte generoasă si complet dedicată binelui celorlalţi EEEE...TREBUIE SA FIM MODESTI...ASA AM INVATAT NU? SA PUNEM BINELE CELORLALTI IN FATA BINELUI NOSTRU DAR SA SHUT UP ABOUT IT, CA SA FIM SI MODESTI...
Încredere în sine redusă
- Mi-e greu să iau decizii MI-E GREU SA APLIC DECIZIILE LUATE, CA DE EX. ATUNCI CAND BEA SA MA FAC CA NU EXISTA (PROBABIL CA NU E CEA MAI BUNA IDEE, NU?)
-Tot ceea ce gândesc, spun sau fac nu este suficient de bun CLAR!!!
-Mi-e jenă atunci când sunt lăudat, primesc cadouri sau recunoaştere AULEO!MA FASTACESC, ROSESC...
-Nu le cer celorlalţi să aibă grijă de nevoile şi dorinţele mele BA CHIAR MA SUPAR SI MA SIMT PROASTA DACA CINEVA FACE ASTA FARA I FI CERUT, INSA DE LA SOTUL MEU ASTEPT BY DEFAULT SA AIBA UN PIC GRIJA DE MINE... CU TOATE ASTEA NU I CER, IN CIUDA SFATURILOR BUNILOR MEI PRIETENI CA TREBUIE SA INVETI SA CERI...
-Pun mai mult preţ pe aprobarea celorlalţi a gândirii, sentimentelor şi comportamentului meu decât pe propria mea aprobare DA
-Nu mă consider o persoană valoroasă sau demnă de iubit NU MERIT E EXPRESIA MAI POTRIVITA
Comportamente de conformitate:
-Îmi compromit integritatea şi propriile valori pentru a evita respingerea sau furia celorlalţi DESI DOAMNE CAT MI E DE FRICA DE PENIBIL SI DE COMPROMITEREA INTEGRITATII
-Sunt foarte receptiv la ceea ce simt ceilalţi şi le preiau stările ASTA SE CHEMA EMPATIE PANA ACU CEVA VREME DAR CITIND IN ACEST CONTEXT... APROAPE CA MI PARE BOLNAVICIOS FELUL IN CARE APLIC EU. SUNT IN STARE SA MI STRIC O ZI MINUNAT INCEPUTA DOAR PT CA CINE E ALATURI DE MINE ARE UN MOFT DE CARE SUNT CONSTIENTA CA E MOFT.
-Sunt extrem de loial şi rămân prea mult timp în situaţii care îmi fac rău LOIALITATEA SI FIDELITATEA SUNT ATRIBUTE ALE UNUI OM DE VALOARE,NU?! ASA M-AM INVATAT...HM
-Pun preţ pe părerile şi sentimentele celorlalţi mai mult decât pe ale mele; când propriile opinii şi sentimente sunt diferite, mi-e frică să le exprim CA SA NU SE SUPERE CELALALT. CACI E IMPORTANT CA CELALAT SA NU FIE SUPARAT, SA I FIE USOR SA FIE ALATURI DE MINE...
-Las la o parte hobby-urile mele şi celelalte interese pentru a face ceea ce doresc ceilalţi PFFF... CANDVA CANTAM LA PIAN ...
-Accept sex atunci când de fapt vreau dragoste EH ASTA CHIAR MA SPERIE...SI CUM SA OPRESC SEXUL SI SA ZIC CA VREAU DRAGOSTE SI NU SEX , FARA CA CELALALT SA NU SE SIMTA RESPINS? CA E RAU CAND ESTI RESPINS...MAI ALES CAND CELALALT E BAUT?!MA AUDE, INTELEGE CE ZIC, CONTEAZA DIFERENTA INTRE SEX SI DRAGOSTE IN MOMENTUL ALA? CONTEAZA CA EU NU SIMT NIMIC DOAR STAU SI MA PACALESC CA POATE E UN SEMN CA TOTUSI CONTEZ?
Comportamente de control:
-Cred că majoritatea oamenilor nu sunt în stare să aibă grijă de ei înşişi NU, ASTA NU CRED. CRED CA TOTI SUNT IN STARE SA AIBA GRIJA DE EI INSISI (MAI PUTIN CEI CU ANUMITE BOLI SAU SITUATII PROVOCATOARE FIZIC) SI TOCMAI ASTA MA REVOLTA, CAND ALEG "MIRONOSITESTE" CA ALTII SA AIBA GRIJA DE EI, SE PUN IN SITUATIA DE A FI RASFATATI SI NU MI PARE DREPT! NU E FAIR... DAR PROBABIL CA ASTA E O JUDECATA DE A MEA... SI O LECTIE DE INVATAT
-Încerc să îi conving pe ceilalţi despre cum “ar trebui” să gândească sau cum ar trebui să se simtă “cu adevărat” MDA...
- Mă deranjează atunci când ceilalţi nu mă lasă să îi ajut MDA...
-Ofer gratis sfaturi şi îndrumări celorlalţi, chiar şi când nu am fost întrebat MDAAAA
-Îi copleşesc pe cei la care ţin cu daruri şi tot felul de favoruri IMI CHIAR FACE PLACERE. EH NU COPLESESC DAR UNEORI IMI PLACE SA BUCUR OAMENII DRAGI...
- Folosesc sexul ca pe o modalitate de a obţine acceptarea şi aprobarea NU, EFECTIV CRED CA AM O HIBA LA PARTEA ASTA DE SEX-DRAGOSTE...
-Trebuie să simt că cealaltă persoană are nevoie de mine DA! ALTFEL ZIC CA PLEC, DAR NU PLEC NICIODATA!

Mno.... pe mine m-a ajutat enorm exercitiul asta. L-am facut aici, l-am facut si caietelul meu. Oare mai simte cineva ca mine lucrurile astea? Si ma intreb daca le gandesc doar eu asa, oare nu am dreptul la asta?
Dupa 10 zile in care nu a baut, caci nu eram acasa, in aia sfanta seara in care am sosit din concediu (desi ma asteptam ca seara aceea sa o lase afara) a luat de jos taria cu bere si intr o ora jumate era golit totul. Eu cred ca m-am saturat sa ma mai uit la asta. Mi-a fost trist si acru sa vad dar vreau sa fie ultima oara cand ma mai uit daca azi va trai cu mine sau cu sticla. Si mai trist mi-e ca am venit din concediu si mama avea deja privirea sticloasa si a reusit sa ma faca sa ma simt un om rau ca mi am permis cateva zile in afara orasului....Ma uit la ce scriu si imi par singura ca sunt penibila. Se mai uita cineva asa obsesiv la cat bea celalalt?? Ma gandesc la Let go and let God! Suna bine, desi ma tulbura.

ADMIT CA SUNT NEPUTIINCIOASA IN FATA CONSUMULUI DE ALCOOL AL PARTENERULUI MEU DE VIATA SI A MAMEI MELE SI A TUTUROR DIN JURUL MEU CARE FAC ASTA, NU SUNT STAPANA PE VIATA LOR, SI CONSTAT CA NICI PE CONTROLUL PE CARE IL EXERCIT FARA NICI UN REZULTAT ASUPRA CONSUMULUI LUI DE ALCOOL!

Help! Ce fac mai departe ?
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
26/09/2014, 10:31 AM
Răspuns: #3
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
M-a pus pe ganduri acest fragment din "Arta de a iubi", a lui M. Ruiz:
“… relaţiile dintre îndrăgostiţi sunt la fel ca şi cele dintre un dependent de droguri şi un vânzător de droguri. Cel care are o nevoie mai mare de
iubire este precum cel dependent de droguri, iar cel care are o nevoie mai mică de
iubire este precum vânzătorul de droguri. Cu cât nevoia de iubire este mai mică, cu
atât mai bine poţi controla relaţia cu celălalt. Această dinamică a relaţiilor
interumane poate fi văzută cu ochiul liber, căci în orice relaţie există un partener care iubeşte mai mult şi un altul care nu iubeşte deloc, dar îl manipulează pe celălalt. Unii oameni profită aşadar de pe urma altora, la fel cum un vânzător de droguri profită de pe urma toxicomanilor. Partenerul dependent, cel care are nevoia mai mare de iubire, trăieşte tot timpul cu teama constantă că nu îşi va putea asigura următoarea doză de dragoste, adică de drog. "Ce mă voi face dacă mă va părăsi?"
Teama îl face pe dependentul de iubire foarte posesiv: "Îmi aparţine!" El devine astfel gelos şi solicitant, din cauza fricii de a nu pierde următoarea doză.
Furnizorul de drog îl poate manipula cum doreşte, dându-i mai multe sau mai puţine doze, ori refuzându-i-le complet. În acest fel, partenerul care are nevoie de iubire se va preda complet şi va fi dispus să facă orice, de teama de a nu fi abandonat.”

Interesant subiectul pentru o dezbatere al-anon.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
02/12/2014, 11:26 PM (Ultima modificare: 04/12/2014 12:15 AM de alex190.)
Răspuns: #4
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Buna!In seara asta vreau doar sa propun o tema de discutie.O sau dau Copy la o postare a mea mai veche de pe celalat forum:

"Am citit si am recitit despre codependenta.Mai am inca mult, pentru ca din fericire,in ziua de azi exista foarte multa informatie.Am inteles cauzele(nevoi afective neimplinite in copilarie) si manifestarile ei.Spre deosebire de cand eram mici si neajutorati, acum am devenit oameni maturi, constienti de problemele noastre.Depinde de noi sa ne reeducam ca sa ne putem elibera de trecut.Pana aici totul e clar.Insa imi staruie o intrebare in minte.Daca principala cauza a codependentei este lipsa iubirii din copilarie, automat vindecarea ei tine de suplinirea, inlocuirea acesteia.Deci: cu ce umplem "rezervoarele iubirii", acum, la maturitate, care sunt golite de cand ne stim?Membrii familiei unui codependent, or fi si ei cu resursele limitate, si nu ne pot ajuta destul.Psihoterapia te ajuta sa constientizezi situatia, dar e clar ca nu poate suplini o astfel de lipsa...Ma gandesc uneori la orfanii care cresc pe unde apuca, fara parinti si fara rude.Ei cum or reusi sa se reechilibreze, deveniti oameni maturi, cum suplinesc ei carenta afectiva atat de mare din copilarie?Sau poate nici nu reusesc vreodata?"

Deci...ce inseamna sa te iubesti pe tine insuti?Cum poti umple vidul afectiv la maturitate, care te urmareste toata viata, dupa o copilarie lipsita de dragoste?E posibil asa ceva?


Din experienta mea de viata, am constatat ceva.E doar felul in care am vazut eu lucrurile si nimic mai mult.O solutie(poate de fapt unica si cea mai puternica solutie viabila) pentru lipsa iubirii din copilarie, este raportarea noastra la Divinitate.De multe ori ne agatam de dragostea celor din jurul nostru(prieteni, soti, copii), pentru a amorti suferinta cauzata de vidul interior, dar e inutil.Mai devreme sau mai tarziu, fara prezenta credintei in viata nostra, se naruie totul, oricat de mare ar fi iubirea ce ne-o purtam.

Las si un fragment gasit in alta parte, care reflecta foarte bine ceea ce simt: "Oamenii deşi adulţi sunt uneori ca nişte copii, care au nevoie să fie iubiţi, înţeleşi şi ajutaţi. Dar oare, există acea persoană care să le fie alături?
Nu ştiu dacă ar fi posibil ca măcar un om să trăiască o viaţă complet singur, fără cunoscuţi, fără familie, fără nimeni, pentru că oamenii au nevoi de iubire.Până şi cel mai rău om din lume, până şi un criminal are nevoie de iubire...
Iubiea este un sentiment care a reuşit să schimbe vieţi , să schimbe inimi şi să aducă speranţă şi lumina, şi asta pentru că iubirea vine de la Dumnezeu. El iubeşte oamenii, şi le-a dat dreptul să se numească copii ai Săi.În adâncul fiecărui om există un gol, ceva ce trebuie să fie umplut cu iubire. Dar acest gol nu poate fi umplut de oricine, ci numai de iubirea unui Tată, iubirea lui Dumnezeu.
Banii, familia şi nici chiar persoană iubită nu-ţi pot da fericire atâta timp cât golul din inima ta nu este umplut de Dumnezeu."


De fapt, am constatat ca viata noastra e aceeasi piesa de teatru, de mii de ani,si in care de-a lungul timpului se schimba doar actorii(adica noi).Fiecare ne putem alege la maturitate un rol, pe care vrem sa il jucam.Dar avem nevoie de modele.Ce modele mai bune, putem gasi in afara Bibliei?Acolo avem de toate: rolul "dependentului", "codependentului", al victimei si agresorului, al hotului,al lui Iuda, al Mariei Magdalena etc ,atat de actuale si in ziua de azi .Le-am enumerat pe cele mai cunoscute dar sunt infinit mai multe exemplele.Noi, cu totii , ne alegem constient sau inconstient un model din toate astea.
Revenind la tema noastra, subliniez inca o data si citez pe cineva:

"Cea mai bună terapie cred că a fost, este şi va fi cât va dăinui omul - cea duhovnicească. De fapt cred că e unica terapie autentică.
"


"Ca drama să înceteze stă în puterea mea să ies din cercul dramei. Să refuz rolul de actor al dramei, nevoind să fiu nici victimă, nici salvator, nici persecutor. Ci voind doar "între oameni bunăvoire".


Daca mai aveti si alte idei pentru a ne "umple" golurile de iubire, ce bine ar fi!Rolleyes

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 07:26 AM (Ultima modificare: 04/12/2014 07:28 AM de Marius.)
Răspuns: #5
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
(02/12/2014 11:26 PM)alex190 A scris:  Ma gandesc uneori la orfanii care cresc pe unde apuca, fara parinti si fara rude.Ei cum or reusi sa se reechilibreze, deveniti oameni maturi, cum suplinesc ei carenta afectiva atat de mare din copilarie?Sau poate nici nu reusesc vreodata?"
Buna Alex cu numarul 190!
Am primit un mesaj certaret din cauza ta..SmileSmile
Referitor la citatul selectat, din punct de vedere profesional pot sa iti spun ca orfanii nu reusesc sa compenseze carenta de care vorbeai mai sus. Au foarte mari probleme in a-si creste proprii copii..daca poti intelege asta.. Au grave probleme de afectivitate.
Deseori primesc indrumari si sunt supravegheati de asistenti sociali exact din acest motiv.
Dau dovada de o cumplita lipsa de empatie..fata de oricine. Ca si cum ar avea sufletul mort.
Bine ai venit pe acest forum, frumos subiect!
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 12:38 PM
Răspuns: #6
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Nu prea vreau sa vorbesc despre asta dar e parte din terapie...
Nu pot sa spun ce simte un orfan si cum reactioneaza pentru a umple acel gol...Pot spune ca este cumplit atunci cand ai parte de toata dragostea si atentia copil fiind si la un punct,copil fiind,o pierzi.Durerea este devastatoare.Toata lumea ta se prabuseste si rezultatul este previzibil.Adictii,suicid,izolare...La maturitate daca incerci sa umplii golul din tine solutiile nu sunt intotdeauna bine alese tocmai din necunoastere sau pentru ca nevoia compulsiva de iubire tinde sa devina o lupta agresiva pentru a beneficia de afectiune.Cu orice pret,prin orice mijloace.De fapt esti multumit cu orice surogat de afectiune pe care il ''umfli''in mintea ta pt al aduce la un nivel acceptabil si necesar trairilor tale interioare.
Asta duce si la faptul ca aungi sa dai tot din tine,sa faci lucruri care nu ti fac binetocmai pt a nu pierde acel dram de iubire.
Solutia spirituala este buna.Dar are nevoie de acceptarea ideiii de divinitata,de puterea de a iubi pe cineva de la care nu primesti imediat raspuns.Ai nevoie de timp sa intelegi registrul iubirii divine si atunci cand nu vei astepta raspuns,cand vei ajunge sa inveti sa te iubesti intai pe tine suficient de mult incat sa ti accepti imitele,va veni si intarirea de sus.Si cu asta si schimbarea.Si puterea de a iubi frumos sa spunem.Pe Dumnezeu si pe oamenii din jur...
Am descoperit la CO ca razboiul pe care il duc codependetii e dur.Complex.E nevoie de multa tarie si in primul rand de Dumnezeu-
Doamne ajuta...
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 01:55 PM
Răspuns: #7
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Bine ai venit printre noi Alex cu numarul 190, cum frumos a spus Marius…de parca am mai avea 189 de Alex inscrise inaintea ta…

Bai fratilor, ceea ce ati scris voi aici mi-a mers drept la inima, dar nu ca sa ma umple de bucurie, ci ca sa mai curate niste puroi dintr-o rana mai veche si sa-i usureze tensiunea. Va multumesc din suflet pentru lectii si lasa Cataline, nu fi suparat pentru durerile copilariei, ca ele te imping acum la deal si te cresc spiritual atat de frumos si te-au invatat sa fii un tata bun pentru fiica ta . O prietena de-a mea care a suferit foarte mult din cauza tatalui ei, mi-a spus asa: “Daca nu era el, eu n-as fi fost acum cea care sunt.” Durerea ne ajuta sa intelegem, sa fim constienti de sinele nostru si sa-l cautam pe Dumnezeu. Desigur ca sunt si nefericiti care nu se pot desprinde din durerea seaca a codependentei, sau care o mai alina temporar cazand in alte dependente cum ar fi mancarea, alcoolul, sexul sau altele, insa norocosi sunt cei care dau cu maciuca-n ego si-l roaga pe Dumnezeu sa-i puna cu botul pe labe in orice mod va crede El de cuviinta s-o faca.

Dupa parerea mea, despre codependenta s-a scris mult, dar s-a facut prea putin, fiindca asa cum scrie in insasi Biblia codependentilor, adica in cartea “Labirintul codependentei”, aceasta boala este absolut invizibila si pe niciun certificat de deces nu scrie la cauza mortii “codependenta”, ci multe si diverse alte boli care au de fapt la origine framantarile controlului compulsiv si ale luptei cu sine insusi, ducand in final la epuizare si chiar la moarte.

Cand am ascultat prima confesiune a unei codependente, n-am inteles nimic, dar nici pace n-am mai avut pana n-am patruns propriile mele taine, intelegand cat de adanc port in mine aceasta suferinta de care habar n-aveam pana atunci, dar ii traiam din plin efectele distructive si autodistructive.

Programul de 12 pasi a fost colacul de salvare pentru mine, iar pasii 2 si 3 au fost si raman foarte aproape de sufletul meu. Pasul 2 al acceptarii Puterii Superioare il credeam simplu, fiindca eu sunt ortodoxa si cred intr-un Dumnezeu foarte bine definit, desi nu sunt fanatica si inteleg ca toate religiile spun acelasi lucru. Asa ca in ziua in care trebuia sa prezint public exercitiile pasului 2 in grupul de terapie de la Programul Sf Dimitrie Basarabov, m-am dus cu sufletul usor si fara nicio grija. Intrebarile grupului m-au bagat insa in groapa neagra a codependentei mele, fiindca raspunzandu-le mi-am dat seama ca in spatele lui Dumnezeu statea insusi tatal meu, iar in sufletul meu era o adevarata varza de iubire amestecata cu cele mai grele resentimente. Tot cu ajutorul grupului am facut separare intre cele doua imagini care se suprapuneau si de atunci Dumnezeu nu mai are umbra pentru mine, ci e doar lumina si dragoste ocrotitoare. Cat despre pasul 3, al predarii vietii in mainile lui Dumnezeu, acesta pentru mine e un pas permanent. L-am studiat, l-am parcurs, l-am sustinut, dar de facut am nevoie sa-l fac constient zi de zi si mai ales sa mi-l amintesc cand piticul controlului incearca sa ma faca sa ma simt sefa peste cate cineva sau ceva. Uneori imi amintesc si e bine, dar alteori e vai de capul meu cand mi se intalneste fruntea cu pragul de sus…

Asa ca da, draga Alex190, si eu cred ca si tine ca Dumnezeu e cel mai bun terapeut in adictii, iar daca gasim si un asistent bun caruia sa ne confesam si care sa-l lase pe Dumnezeu prin el si nu pe sine insusi sa ne vorbeasca si sa ne indrume, atunci chiar avem sanse sa ne gasim pacea si s-o si mentinem. In programul de 12 pasi ai AA, ne raportam la o Putere Superioara, fiindca programul acesta minunat se doreste a fi universal, egal si accesibil oricarei persoane care-si doreste abstinenta. Astfel, pentru unii Puterea Superioara este Dumnezeul ortodox, pentru altii e cel musulman, iar pentru altii e insusi grupul AA unde isi incarca bateriile. Deci, o putere mai mare decat a mea si care ma poate ajuta sa cresc spiritual, cam asa inteleg eu.

Cu prietenie,
Free.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 02:55 PM
Răspuns: #8
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Teama îl face pe dependentul de iubire foarte posesiv: "Îmi aparţine!" El devine astfel gelos şi solicitant, din cauza fricii de a nu pierde următoarea doză.
Interesant subiectul pentru o dezbatere al-anon.
[/quote]

Servus toti!

De cateva zile ma vad cat de bolnava sunt. De dependenta, de codependenta, cine o mai sti? Azi e prima data de cand am inceput programul cand ma simt in genunchi. O fi aia cu "am admis ca sunt neputiincios..." Ma simt de la neputiincioasa la incapabila sa ma misc toata plaja e trairi: agonie, extaz.. avem di tati.... Fara nici un accent dramatic. Ma aflu intr un loc. E doar un loc din care sa cresc. Cred ca ma pot ridica la un moment dat de aici si merge mai departe. Doar ca acum am capatat raspuns la "ce inseamna neputiinta asta pe care trebuie sa o admit cand eu m am construit ca om puternic?". Ai avut dreptate, Ovidiu, nici o scoala nu invata neputiinta mai bine ca scoala vietii. Deocamdata timpul pare sa se fi oprit in loc in jurul meu. Stiu ca va reporni pentru ca viata vuieste in jurul meu, ii aud si ii vad miscarea ca prin ceatsa. Si imi da speranta. Cred ca trebuie sa stau in locul asta in genunchi pana simt ca genunchii ma ridica singuri, pana inteleg complet cat de mandra am fost de nimicuri ale mele. O fi lectia "smereniei"? Credeam ca e altfel, mai rau, mai urat. M am temut de lectia asta.

Azi sunt cea mai constienta ca ma simt ca drogatul fara drog. Il caut aproape frenetic in toate ungherele in care m am bagat dupa nitica iubire pana acum: frigider, second-hand-uri, net... Stiu ca as mai putea intinde limita. Imi bate inima tare, ma mai linistesc, iar o ia razna, iar ganduri, iar liniste... Dar parca azi, a sta in genunchi, e un moment bun sa mi iau agenda cu ce am de rezolvat si sa vad ce pot face: ordine printre lucruri, aerisire in ganduri, plati facturi, rate... Parca locul asta ... in genunchi ... e mai ferit e tentatii si mi distrage nimic atentia. Nu se inghesuie prea multi aici si cei pe care ii vad in genunchi isi spun rugacinea lor in liniste. E ca si cum ne respectam lectia unii altora. De aici de jos (si cred ca nu sunt cel mai jos...), va salut, pe cei care sunteti la un pas de mine tot in genunchi si multumesc ca nu sunt singura. Cred ca e una cand esti pus cu botul pe labe prosteste si alta cand Doamne Doamne gaseste un mod de a te pune la locul tau pt acel moment, cu folos.

Pe furnizorul meu de drog principal il gasesc acasa, zilnic. Nu ma mai tem ca pleaca. Deja cred ca si el a avut nevoie de mine cum am avut eu de el, intr un fel bolnav. In fond, daca furnizorul nu mai are cui sa vanda, mai e el furnizor? Ma simt egala cu el. Intr un mod tare interesant. Si nu vreau sa urc deasupra sa ma simt superioara, vreau doar sa plec de langa drog.
Parca nu ma mai pot droga la fel. Parca nu mai vreau drogul lui. Era sa zic ca vreau alt drog... Asta mi a fost in cap, la modul cel mai sincer. Dar atunci n am facut decat sa schimb furnizorul. Azi vreau sa vad cum e cu iubirea ceruta pe verticala. Aia despre care vorbeai, Free.

Cineva mi a facut mai zilele trecute urarea: "La multi ani! Baga-ti mintile in cap!" pe un ton ferm si cu drag pe cat e posesorul vocii de mare. Nici ca i pot spune un Multam mai mare ca el.
Am atatea de facut, de rezolvat, de trait.

Va tsuc de aici!

Andi - codependenta
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 07:21 PM
Răspuns: #9
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
Buna seara dragilor,

Cum imi propusesem sa scriu cateva randuri si la celelalte sectiuni ( altele decat aia principala cu bauciosii), voi incepe aici.
Ca vad ca, e mai animata starea.
Or fi presimtind co-dependentii ca li se pregateste ceva, si au intrat in cantonament.Wink
Discutiile sunt constructive, ajuta.

Precizez de la bun inceput faptul ca, am un stagiu indelungat de co-dependent ( copilarie + adolescenta), tatal meu fiind alcoolic chiar si in clipa de fata.
Dupa ce am intrat in faza de adult tanar, am devenit alcoolic ( cea mai nobila stare, in opinia mea) si alcoolismul tatalui meu a trecut pe locul 114. La fel si co-dependenta mea.
Din putina mea experienta cu co-dependentii si cu alcoolicii, zic si eu ceea ce am priceput:

1) Orice alcoolic a fost mai intai co-dependent. 100%

2) Cea mai buna iesire din co-dependenta este o dependenta.

3) La iesirea din dependenta, co-dependenta mi s-a parut usoara ca o primavara care, stie singura ce are de facut.

4) Se poate si fara dependenta dar, e greu de presupus ca cineva va intelege cu adevarat drama dependentului de langa el.

5) Majoritatea co-dependentilor pe care i-am intalnit, aplicau punctele 3 si 4 dar, aveau mari probleme din a iesi din dependenta lor.
Unii habar nu aveau ca o au.

6) Dependenta e o lupta perfida, spionaj-contaspionaj, lunetisti, gherila.
Alcoolismul e o lupta in camp deschis, cu mainile goale uneori, mult mai brutal, mai sangeros.

7) In cel mai simplu model al lantului trofic, co-dependentii sunt ierbivorele si alcoolicii carnivorele.
E stiut cine papa pe cine.
Comparatia e pentru imagine, fara conotatii peiorative, clasificare bun/rau, tare /slab. Doar imagine.

8) Pe scurt, alcoolicii actioneaza, co-dependentii re-actioneaza.

9) La cd e valabila zicerea „ boala lunga, moarte sigura”, la alcoolici „ori la bal, ori la spital”.

10) Ca alcoolic nu mai am cum sa ma intorc la codependenta. E-xclus.
Cum dupa ce termini facultatea nu te intorci sa mai faci inca o data liceul. Iarasi e doar o imagine.

Un cd o haraie o viata intreaga, in relatia cu moartea arunca pietricele de la distanta.
Un alcoolic merge cu moarte umar la umar, la baut sau aiurea.
Si cateodata baut fiind, se mai si incaiera cu ea. Pana intr-o zi.

Cam asta e parerea mea despre co-dependenta si alcoolism luate cate doua. Din putina mea experienta de pana acum.
Va rog sa nu luati de bun ceea ce spun eu.
E doar o opinie.

Succes in demersurile voastre!
Va imbratisez cu drag.

Orice om poate iesi din orice dependenta.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
04/12/2014, 09:57 PM
Răspuns: #10
RE: Al-anon : Codependenta sau dependenta la control si relatii
(04/12/2014 07:26 AM)Marius A scris:  Buna Alex cu numarul 190!
Am primit un mesaj certaret din cauza ta..SmileSmile
Referitor la citatul selectat, din punct de vedere profesional pot sa iti spun ca orfanii nu reusesc sa compenseze carenta de care vorbeai mai sus. Au foarte mari probleme in a-si creste proprii copii..daca poti intelege asta.. Au grave probleme de afectivitate.
Deseori primesc indrumari si sunt supravegheati de asistenti sociali exact din acest motiv.
Dau dovada de o cumplita lipsa de empatie..fata de oricine. Ca si cum ar avea sufletul mort.
Bine ai venit pe acest forum, frumos subiect!

Buna, Marius!
In primul rand, imi place avatarul tau.Mie mi s-ar potrivi unul cu Superman(sau Superwomen, daca o exista asa ceva), pentru ca de-a lungul vietii, ca si codependenta, am facut destule acrobatii spectaculoase cu viata mea, in asa fel incat ma mir ca mai sunt bine acum.
In al doilea rand, 190 vine de la 1907, anul nasterii lui Mirce Eliade, marele nostru scriitor, cu ale carui personaje ma identificam adesea, pe vremea cand aveam timp de citit.A ramas 190 pentru ca am tastat pe fuga.Rolleyes

In privinta orfanilor, e trista si descurajanta concluzia.Probabil un rol important l-ar avea ingrijitorii din maternitati....Dar Dumnezeu stie ce o fi pe acolo!

Am deschis subiectul asta pentru ca ma interesa in mod special vindecarea codependentei.Cunoastem cauzele, recunoastem simptomele si stim sa le tratam, dar daca nu taiem raul din radacina, nu facem decat sa tragem de timp, problemele reaparand poate mai agravate chiar, o data cu inaintarea in varsta.

"Oamenii si lucrurile nu ne opresc durerea sau nu ne-o vindeca. In recuperare, invatam ca asta este treaba noastra, si o putem face utilizandu-ne resursele pe noi insine, Puterea noastra Superioara, sistemul nostru de sprijin, si programul nostru de recuperare. "
, Melody Beattie
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
Adaugă Răspuns 


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)