Adaugă Răspuns 
 
Punctajul Subiectului:
  • 0 Voturi - 0 medie
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Copiii adulti ai alcoolicilor - Definitia oamenilor cu copilaria pierduta
24/08/2014, 02:04 PM (Ultima modificare: 26/08/2014 04:13 AM de Gelu.)
Răspuns: #1
Copiii adulti ai alcoolicilor - Definitia oamenilor cu copilaria pierduta
Într-o familie cu un dependent, de regulă toată atenţia şi energia membrilor familiei se concentrează asupra problemelor acestuia.
Nevoile afective şi uneori materiale ale celorlalţi membri sunt neglijate, iar echilibrul emoţional al acestora este afectat. Astfel, in familiile în
care unul dintre părinţi este dependent de alcool, se creeaza un climat care afectează în mod grav atât atmosfera şi echilibrul familial, cât şi situaţia materială. Aceste familii se confruntă cu o serie întreagă de probleme precum:
lipsa de comunicare, izolarea afectivă, agresivitate, dar şi, de
cele mai multe ori, lipsuri materiale acute. După cum lesne se poate
deduce, codependenţa se răsfrânge cel mai puternic asupra copiilor şi
adolescenţilor aflaţi în aceste situaţii, care preiau multe dintre responsabilităţile părintelui alcoolic, renunţând chiar şi la şcoală în incercarea de a găsi un loc de muncă şi de a-şi sprijini familia.
Simţindu-se ignoraţi, neglijaţi, aceştia pot căuta acceptarea şi aprobarea pe care nu le-au primit în familie, în relaţii de dependenţă faţă de persoane
sau grupuri cu preocupări distructive. Stima de sine scăzută îi determină să creadă că nimeni altcineva nu îi acceptă, în numele acestei
acceptări ajungând să îşi pună în pericol propria persoană. Aceşti copii şi adolescenţi trebuie sprijiniţi pentru a ajunge să devină conştienţi de
propria valoare, de nevoile lor afective reale şi să găsească o
modalitate de a le îndeplini în acord cu reperele sociale şi morale. Toate aceste demersuri trebuie să aibă în vedere recâştigarea autonomiei psihologice şi a armoniei în relaţiile cu propria persoană, precum şi cu semenii. Copiii adulti au tendinţa de a-i controla pe ceilalţi. Toate persoanele care au avut in copilarie o viata nefericita prezintă, în viaţa de zi cu zi, mai multe
manifestări, rezultat al suferinţei interioare pe care o trăiesc. Aceste persoane au stimă de sine foarte scăzută, sunt nesigure, dependente de
relaţiile cu ceilalţi de la care aşteaptă în permanenţă aprobare, încurajare. Pentru a avea încredere în părerile şi în sentimentele lor, copiii adulti simt nevoia de a primi confirmare de la ceilalţi, ajungând astfel să aibă mai multă încredere în ceilalţi decât în propria persoană. De asemenea, în încercarea de a se feri de suferinţă, de sentimentul de abandon trăit în familie, ei au tendinţa de a-i controla pe ceilalţi, de a deţine controlul asupra relaţiilor. Devin astfel mult mai preocupaţi de problemele şi nevoile celor din jur cu care intră în relaţie, în detrimentul
propriilor nevoi. Deseori, întâlnim situaţii în care relaţia dintre părinte şi
copilul ajuns la vârsta adolescenţei sau chiar la vârsta adultă este extrem de tensionată şi conflictuală, părintele încercând să deţină controlul asupra vieţii copilului, în timp ce acesta din urmă se revoltă permanent.
Dincolo de această revoltă, se constată că în situaţii cotidiene, copiilor dezvoltaţi în astfel de relaţii le lipsesc deprinderile pentru o viaţă
independentă, aceştia căutând în permanenţă confirmări din partea celorlalţi.
Găsește toate mesajele acestui utilizator
Citează acest mesaj într-un răspuns
Adaugă Răspuns 


Mergi la:


Utilizatori care citesc acest subiect: 1 Vizitator(i)